1878
Proclamaţiunea M.S. Regală către Dobrogeni.
Brăila, 14 (26) Noemvrie 1878
NOI CAROL I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Domn al Românilor,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate.
Locuitorilor Dobrogei,
Marile Puteri Europene, prin tractatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România.
Noi nu intrăm în hotarele voastre, trase de Europa, ca cuceritori; dar, o ştiţi şi voi, mult sânge românesc s’a vărsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunărei.
Locuitorilor de orice naţionalitate şi religiune, Dobrogea, vechia posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi a lui Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotăreşte şi ocârmuieşte.
Cele mai sfânte şi mai scumpe bunuri ale omenirei: vieaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine.
Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legine noastre, şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legiuita pedeapsă.
Locuitorilor musulmani, dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune. Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române; ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin cari aţi trecut, de a vindeca ranele răsbelului, de a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit de a vă desvolta bunăstare morală şi materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chiemare decât de a mănţinea ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul şi al păcii.
În curând provincia voastră, pe calea constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seamă de trebuinţele şi de moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţiunea voastră cetăţenească.
Până atunci autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestulă trebuinţele voastre, de a îngriji de bunul traiu, de a vă face a iubi ţara la a căreia soartă de acum este lipită şi soarta voastră.
Ca întâia dovadă a părinteştii Noastre îngrijiri pentru voi, a dorinţei Noastre de a uşura greutăţile voastre, Noi desfiinţăm dijma de orice
natură pentru anul 1879. Dela 1 Ianuarie 1880, ea va fi înlocuită prin o dare bănească mai dreaptă şi mai uşoară pentru agricultori.
Emleacul (impozit pe capitalul imobiliar din oraşe şi sate), impozitul pe venitul imobiliar din oraşe, temetuatul (impozitul de 3 la sută asupra lucrului agricultorilor şi meşteşugarilor), impozitul asupra chirii cârciumelor, cafenelelor, băcăniilor, hanurilor, toate aceste se vor face, dela 1 Ianuarie 1879, într’o dare bănească mai uşoară şi mai dreaptă; iar bedelul (impozit pentru scutirea de armată), darea entizab (taxa de doi şi jumătate la sută pe vânzarea vitelor) şi taxa pe mori se desfiinţează cu totul.
Şi dar chiemând binecuvântarea Celui A-Tot-Puternic, în numele şi cu învoirea Europei, Noi luăm astăzi în stăpânire provincia Dobrogea, care devine şi este ţara română, şi trămăţându-vă domneasca Noastră salutare, vă urăm ca această zi să devie, pentru această nouă parte a României, începutul unui viitor de pace şi de înflorire, începutul bunui traiu şi al înfrăţirii între fii aceleeaşi ţeri.
Datu-s’a în Brăila la 14 Noemvrie,
anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei Noastre.
Preşedintele Consiliului Miniştrilor, Ministru al Agriculturii, Comerciului şi Lucrărilor Publice şi ad-interim la Culte şi Instrucţiune Publică, I.C. Brătianu; Ministru Afacerilor Străine, M. Kogălniceanu; Ministru de Interne, C.A. Rosetti; Ministru Finanţelor, I. Câmpineanu; Ministru Justiţiei, Eug. Stătescu.
|
