breviar

    În ziua de 6 decembrie 2001, în aula Bibliotecii Judeţene Constanţa, a avut loc o întâlnire a publicului cititor (în majoritate, tineret studios) cu scriitorul, criticul literar şi profesorul universitar dr. MARIN MINCU, prilejuită de apariţia volumului "A fi mereu în miezul realului! " (Constanţa, Pontica, 2001, 326 p.). Cartea cuprinde interviurile luate acestei impresionante personalităţi a vieţii literare româneşti de către critici literari, scriitori sau redactori şi publicate în reviste literare şi de cultură prestigioase din toate centrele spirituale ale ţării. Scriitorul a fost prezentat de prof. Mircea Þuglea şi universitarii Dorin Marian, Lăcrămioara Berechet şi Alina Ologu. În încheiere, dl. Marin Mincu a răspuns întrebărilor puse de cei interesaţi de opera sa ori de varii aspecte ale creaţiei literare.

    Sub titlul „Generaţia artistică de după 1990 şi atributele ei" s-a desfăşurat la Constanţa, în perioada 20-21 septembrie 2002 a VIII-a ediţie a Colocviilor tomitane. Organizatori: Revista „Tomis", Consiliul local municipal Constanţa, Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Universitatea „Ovidius" Constanţa.

    Între 19 _ 23 septembrie 2002, Universitatea „Ovidius" a fost gazda Salonului Naţional de carte „Ovidius", ediţia I, 2002, unde au participat 45 de edituri româneşti, care au organizat tot atâtea lansări. Salonul s-a suprapus, în spaţiul aceleiaşi Universităţi, cu o Conferinţă a directorilor de biblioteci universitare.

    Între 10 şi 22 septembrie 2002, în staţiunea Mamaia a avut loc a X-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Ceramică „Hamangia". Cofinanţare program: D.J.C.C.P.N. Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, C.L.M. Constanţa, U.A.P., Fundaţia „Titel Petrescu".

    În perioada 12-19 octombrie, 2002, biblioteca publică etalon a Republicii Moldova a marcat împlinirea a 125 de ani de existentă prin organizarea unor prestigioase acţiuni ştiinţifice sub genericul "Dimensiunea socială a bibliotecii publice în societatea informaţională".

    Din amplul şi variatul program aniversar se cuvine să amintim: seminarul internaţional "PULMAN-XT o nouă oportunitate pentru bibliotecile publice".

    Simpozioanele şi mesele rotunde pe următoarele teme:Contribuţia Fundaţiei SOROS la diversificarea serviciilor de bibliotecă în beneficiul comunităţii; Informaţia juridică _ suport al populaţiei în exercitarea drepturilor; Serviciile netradiţionale pentru copii; Tehnologii şi resurse informaţionale în beneficiul utilizatorilor bibliotecii metropolitane; Diversitatea culturală. Consiliere etnică. Responsabilităţile bibliotecii publice; Informaţii comunitare, utilitate, realizări, probleme la Biblioteca Municipală "B.P. Haşdeu"; Diversificarea serviciilor de bibliotecă _ componentă a managementului performant, etc.

    De semnalat faptul, că în perioada aniversară, acţiunile s-au desfăşurat în toate filialele bibliotecii, au participat personalităţi ale vieţii social-politice şi culturale din Chişinău, ele fiind amplu prezentate în paginile presei şi la posturile de radio şi televiziune.

    Aniversarea celor 125 de ani ai Bibliotecii municipale "B.P. Haşdeu" din Chişinău a fost onorată de oaspeţi ai bibliotecilor din Anglia, Germania, Grecia, Albania, Turcia, Danemarca, Belgia, Estonia precum şi delegaţiile bibliotecilor judeţene din România _ Alba, Cluj, Constanţa, Galaţi, Nemţ, Mureş, Iaşi, Bucureşti, Târgovişte, Maramureş.

    Întâlnirile bibliotecarilor prilejuite de sărbătorirea celor 125 de ani de activitate a bibliotecii din Chişinău, s-au constituit într-un veritabil simpozion internaţional, în cadrul căruia au avut loc utile schimburi de păreri şi discuţii pe teme actuale ale demersului bibliotecar contemporan.

    Se cuvine să subliniem excepţionala pregătire a acestor manifestări de către colectivul bibliotecii aniversate sub conducerea inimoasei organizatoare Lidia Kulicovschi.

Dumitru CONSTANTIN-ZAMFIR

    Acest lucru a izvorât din dorinţa noastră de a transforma biblioteca într-un centru modern de studiu, dar şi de relaxare, un gen de „cartier de petrecere a timpului liber" unde, pe lângă ludotecă, infotecă, videotecă, eventual artotecă (unde artiştii plastici să-şi poată expune lucrările) să existe şi un „Club al Artelor" în cadrul căruia cititorii să poată dialoga cu autorii cărţilor pe care le studiază aici, să pătrundă în infrastructura fenomenului literar şi artistic, într-un cuvânt să existe un liant între cititori şi autorii cărţilor, o altă cale posibilă de a invita la lectură decât aceea directă de care dispune biblioteca.

    Sub genericul „Dobrogea în literatură şi artă în perioada interbelică", a patra ediţie a „Clubului Artelor" (reluat după o tăcere de aproape 15 ani) a reunit, la 21 noiembrie 2002 în aula bibliotecii personalităţi ale culturii dobrogene atât din rândul autorilor invitaţi cât şi din acela al exegeţilor acestora. A fost vorba de dr. Florica Cruceru, istoric şi critic de artă, director al Muzeului de Artă Constanţa, între 1961-1985, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Constanţa cu o contribuţie deosebită în dezvoltarea reţelei muzeale de artă din Dobrogea, autoare a numeroase studii, cataloage şi culegeri de texte, şi care cu acest prilej şi-a lansat volumul „Artele în Dobrogea: 1877-1940. Mărturii. Documente. Imagini" (Constanţa, Editura Muntenia & Leda, 2000), un splendid instrument de referinţă privitor la ţinuturile pontice în perioada menţionată.

    Lucrarea, ca şi activitatea desfăşurată de Florica Cruceru a fost prezentată de Valentin Sgarcea, scriitor, animator cultural, consilier editorial al volumului (şi al Editurii Muntenia & Leda), precum şi de Alice Dinculescu din partea Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Constanţa. De altfel publicul a fost constituit, în mare parte, din membrii U.A.P., specialişti în domeniu, literaţi, editori, numeroşi oameni de cultură trăitori în spaţiul pontic.

    Următorul invitat a fost prozatorul, publicistul şi istoricul literar Victor Corcheş, autor prolific, căruia de curând i-a fost publicată lucrarea „Revista Fundaţiilor Regale" (Constanţa, Editura Europolis, 2002), scrisă în colaborare cu colegii noştri, Gelu Culicea, (autor, la rândul său, a încă două lucrări utile referitoare la colecţiile B.J. Constanţa şi la spaţiul pontic) precum şi cu Cătălina Grideanu, bibliotecar în cadrul Serviciului Dezvoltarea şi prelucrarea colecţiilor.

Prezentarea a fost făcută de dr. Liliana Lazia (poetă, publicistă, director general al B.J. Constanţa), Adriana Gheorghiu, director adjunct al instituţiei noastre, precum şi de Florin Pietreanu, scriitor, cel care a animat şi condus ani de-a rândul Cenaclul „Poesis".

    Scriitorul Constantin Cioroiu a încheiat seria invitaţilor care, prin cărţile publicate, au reînviat imaginea Dobrogei interbelice a vechii Constanţe, cu specificul ei plin de pitoresc. Prozator, publicist, Constantin Cioroiu a lucrat o viaţă ca bibliograf în cadrul B.J. Constanţa, iar în ultimii ani ca director ştiinţific al instituţiei noastre, fiind şi iniţiatorul prestigioasei serii de manifestări culturale „Creatori la Pontul Euxin" (actualul „Club al Artelor"). A publicat, în calitate de autor sau coautor patru volume ce întregesc imaginea documentară a Dobrogei, a litoralului românesc, acest ultim volum fiind, de fapt, un roman („Calea pescăruşilor" Constanţa, Editura Ex Ponto, 2002) plin de farmec şi culoare locală.

    Scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactor şef al prestigioasei reviste „Tomis", membru al Uniunii Scriitorilor, consilier al Editurii Ex Ponto (şi al volumului în discuţie), deţinător a numeroase premii literare a fost primul exeget al lucrării „Calea pescăruşilor". I-a urmat d-ra Corina Apostoleanu, şef Serviciul Documentare bibliografică dobrogeană, profesor, publicist, autoare, alături de dl. Ştefan Cucu a două volume (dicţionare biobibliografice privind „Literatura în Dobrogea"). Cele două prezentări au impresionat prin sinceritatea şi căldura cu care au fost făcute aprecierile referitoare nu numai la scriitorul, ci şi la omul Constantin Cioroiu.

    În final Ionela Duma, solistă a Operei din Constanţa, acompaniată la pian de Silvia Ciorei au dat manifestării un plus de frumuseţe.

    În calitate de moderator, sper ca această întâlnire să fi fost un moment de exegeză privind opera scriitorilor ce şi-au lansat aici volumele, un moment de relaxare în tumultuoasa noastră existenţă, un gest cultural realizat de instituţia noastră pentru spaţiul pontic şi pentru locuitorii lui.

Eleonora IOIL

    Pe data de 16 aprilie 2002, Biblioteca Judeţeană Constanţa a fost gazda unei manifestări culturale de excepţie: desfăşurarea lucrărilor Forumului Zonal Dobrogea, sub înaltul patronaj al Preşedinţiei, cu participarea domnului Ion Iliescu, preşedintele României. Alături de domnia sa s-a aflat acad. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, precum şi alţi reprezentanţi ai ministerului.

    Din partea autorităţilor locale au participat: Stelian Duţu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Gheorghe Martin, prefectul judeţului, alte oficialităţi locale, reprezentanţi ai Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din judeţele Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Buzău, Brăila, Dâmboviţa, Ilfov, reprezentanţi ai cultelor, ziarişti.

    Preşedintele României, domnul Ion Iliescu a felicitat Consiliul Judeţean Constanţa pentru construcţia Bibliotecii Judeţene, referindu-se la greutăţile pe care le întâmpină în momentul actual cultura, la lipsa unei legi a sponsorizării care să stimuleze diverse manifestări sau tipărirea unor lucrări şi la măsurile care trebuie luate pentru a suplini lipsa acestora. La rândul său, Răzvan Theodorescu a promis urgentarea soluţionării unor probleme apărute în cadrul dezbaterilor.

    Doamna Florenţa Marinescu, consilier şef al Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Constanţa a accentuat ideea valorificării patrimoniului arheologic al zonei peninsulare a oraşului Constanţa, iar doamna Liliana Lazia, director general al Bibliotecii Judeţene Constanţa s-a referit la programul de automatizare al bibliotecilor cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, la trecerea pe suport electronic a unor documente cu valoare de patrimoniu şi la condiţia precară a bibliotecilor comunale.

    În continuare, au mai supus atenţiei Forumului problemele lor specifice, Ana-Maria Munteanu, director al Teatrului de balet Oleg Danovski, Lucian Iancu, director al Teatrului „Ovidiu", monseniorul Ştefan Ghenţa, reprezentantul confesiunii romano-catolice, arheologul şi profesorul Alexandru Suceveanu.

    Domnul Stelian Duţu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a prezentat în încheierea discuţiilor realizările Consiliului în domeniul culturii şi a solicitat concesionarea de la Ministerul Culturii şi Cultelor a zonei istorice Basarabi, domnul Ion Iliescu arătându-şi disponibilitatea în vederea realizării acestei idei.

    După încheierea lucrărilor Forumului a urmat lansarea cărţii „Revoluţia română", avându-l ca autor pe Ion Iliescu. Au prezentat lucrarea academicianul Răzvan Theodorescu şi istoricul Gheorghe Dumitraşcu.

    Realizată în condiţii grafice deosebite, lucrarea însumează peste 400 pagini şi conţine date importante, menţionate de autor, de altfel participant direct la evenimentele fierbinţi de acum 12 ani, care au schimbat destinul României.

    Menţionăm câteva din capitolele volumului: Revoluţia, aşa cum a fost, Noua structură de putere - CFSN, Primul document al revoluţiei: Comunicatul către ţară al CFSN, clarificarea unor aspecte confuze ale evenimentelor din decembrie 1989 pe baza analizei unor stenograme, Primele alegeri libere - 20 mai 1990 - , Fenomenul Piaţa Universităţii, Moştenirea revoluţiei etc.

    În concluzie, lucrarea se constituie ca un document al unui participant direct la revoluţie, implicat şi angajat totalmente în destinul ţării sale - după cum afirmă însuşi autorul - al unui om politic care încearcă şi în acest mod - acela al evocării unor evenimente cruciale din destinele acestui neam - să servească istoria.

Gelu CULICEA