I. Funcţii şi obiective ale     Bibliotecii Judeţene Constanţa
    Produs al umanităţii creatoare, biblioteca a traversat veacurile şi a ajuns în contemporaneitate o instituţie fundamentală a unui anumit tip de "bunuri simbolice" (Pierre Bourdieu).
    De la aspiraţia renascentistă de "colecţie universală", biblioteca este concepută astăzi ca sistem deschis, supus transformărilor şi continuu perfectibil, cu o structură orientată spre un scop bine definit, pentru a cărui realizare aplică strategii de dezvoltare cât mai adecvate.
    Impactul cu o societate acut tehnologizată şi informatizată, căreia îi oferă produsele şi serviciile, a silit biblioteca să-şi redefinească, să-şi multiplice şi să-şi perfecţioneze funcţiile pe principii de cerere şi ofertă din ce în ce mai imperative.
    Depăşind de mult stadiul de depozit de cărţi mai mult sau mai puţin organizat, biblioteca revendică astăzi statutul de structură infodocumentară aptă să satisfacă solicitările unui câmp social cu interese de cunoaştere de o complexitate fără precedent şi tot mai avizate.
    1. Funcţii
    Ca verigă a Sistemului Naţional de Informare şi Documentare şi ca bibliotecă publică îndeplineşte funcţiile: colecţionează, organizează, stochează şi diseminează colecţii reprezentative de cărţi, periodice, manuscrise şi alte documente grafice, audio-vizuale din producţia editorială curentă şi retrospectivă, naţională şi internaţională, în funcţie de dimensiunile şi structura socio-profesională a populaţiei; realizează servicii gratuite de lectură şi studiu pentru comunitate, prin săli de lectură, împrumut la domiciliu, filiale şi puncte de împrumut; organizează cataloage şi alte instrumente de informare bibliografică;asigură servicii de informare bibliografică; efectuează studii şi cercetări bibliologice, bibliografice şi de sociologie a lecturii; iniţiază şi participă la activităţi culturale.
    Ca bibliotecă judeţeană are şi atribuţii specifice: îndeplineşte funcţia de depozit legal local; asigură asistenţă metodologică pentru bibliotecile din reţeaua publică judeţeană.
    2. Obiective
    În lucrarea "Management pentru biblioteci şi centre de informare", Robert D. Stueart şi Barbara B. Morgan identifică patru niveluri de obiective: misiunea generală a instituţiei, scopurile organizaţiei ca întreg, obiectivele specifice şi activităţile. Reflectând aceste niveluri, Biblioteca Judeţeană Constanţa consideră că misiunea sa este de a fiinţa ca structură aptă să producă servicii de informare, lectură şi studiu în scopul satisfacerii cerinţelor unui segment cât mai amplu de populaţie, prin obiective specifice profilului său enciclopedic şi prin activităţi concrete, măsurabile şi cuantificabile la nivelul serviciilor.     Ca un prim pas în planificarea activităţii, Biblioteca Judeţeană Constanţa şi-a identificat marile obiective luând în calcul o serie de elemente precum:
    A. utilizatorii: ce sunt şi ce nu sunt ei;
    B. serviciile: ce servicii sunt necesare, ce servicii trebuie îmbunătăţite şi care redimensionate sau chiar desfiinţate;
    C. resursele de personal;
    D. resursele financiare;
    E. responsabilităţile bibliotecii în cadrul comunităţii.
    A. La nivelul utilizatorilor de servicii furnizate: transformarea bibliotecii într-un centru cultural şi informaţional complex, cu valenţe noi şi deplasarea unor accente; obiectivul este realizabil prin: integrarea sistemului automatizat al bibliotecii în sistemul naţional de informare, prin stabilirea comunicaţiilor de date cu Biblioteca Naţională, cu Centrul de Informatică şi Memorie Culturală al Ministerului Culturii, cu alte biblioteci din ţară care posedă sisteme automatizate; extinderea serviciilor către grupuri sociale cu cerinţe de informare mai complexe (grupuri profesionale, întreprinzători, cei ce asigură consultanţă etc.); constituirea unui compartiment de informare asupra unor oferte profesionale deosebite (specializări, burse), prin oportunităţile oferite de Biblioteca Britanică ce funcţionează în asociere cu Biblioteca Judeţeană Constanţa şi în sediul ei; instalarea, în funcţie de posibilităţile financiare, a unor terminale în sala cataloagelor şi în secţia de copii; accesul la Internet al unor categorii de beneficiari (studenţi, profesori, cercetători); elaborarea unor programe de iniţiere în utilizarea serviciilor de bibliotecă, în colaborare cu instituţia şcolară; deplasarea cu publicaţii în zonele unor beneficiari defavorizaţi, ce constituie de regulă masa non-utilizatorilor: augmentarea fondului de carte dobrogeană prin identificarea documentelor în colecţiile bibliotecilor din ţară, în colecţiile altor instituţii şi în colecţii particulare; elaborarea Monografiei Bibliotecii Judeţene Constanţa; obiective permanente ce se impun intensificate: identificarea unor priorităţi informaţionale ale contextului şi elaborarea unor bibliografii de întâmpinare; efectuarea unor sondaje de opinie privind calitatea serviciilor oferite de Biblioteca Judeţeană Constanţa, actualitatea selecţiilor şi eficacitatea sistemului informaţional; iniţierea unor evenimente culturale cu participarea unor personalităţi de marcă; elaborarea unor materiale promoţionale, colaborarea cu mass-media pentru popularizarea ofertei Bibliotecii Judeţene Constanţa.
    B. La nivelul resurselor de personal: parcurgerea cursurilor de iniţiere, consolidare, specializare; instruirea, într-un program propriu, a tuturor bibliotecarilor în tehnica utilizării calculatorului; asistenţă de specialitate pentru bibliotecarii nou-numiţi; realizarea unui sistem coerent de asistenţă metodologică în judeţ.
    C. La nivelul resurselor financiare: utilizarea judicioasă a resurselor bugetare în condiţiile în care preţul publicaţiilor creşte iar suporturile electronice devin tot mai necesare; identificarea unor noi surse (apel la sponsorizări, donaţii).

    II. Dezvoltarea colecţiilor
"Până în vremurile din urmă, colecţionarea cuprinzătoare a tuturor înregistrărilor disponibile era privită nu numai ca obiectiv legitim, ci şi ca un obiectiv practic al bibliotecii. Astăzi, creşterea rapidă a volumului total al înregistrărilor grafice contrazice realizarea efectivă a a unui astfel de ideal şi complexitatea înregistrărilor transformă o astfel de concentrare într-un scop iraţional" scria, încă din 1966, Jesse Shera.
    Conceptul de dezvoltare a colecţiilor, cândva sub spectrul unic al sensului crescător include astăzi cu necesitate filtrarea şi eliminarea. Centrarea pe logica acumulării generează incapacităţii şi disfuncţii care se propagă ulterior în întregul sistem. De aceea criteriul selectivităţii este cardinal. Ca bibliotecă publică definită prin caracterul enciclopedic al colecţiilor sale şi prin adresabilitate generală, Biblioteca Judeţeană Constanţa îşi dezvoltă colecţiile prin modalităţi consacrate: achiziţii, abonament, transfer, schimb interbibliotecar şi prin efectul legii depozitului legal.
    Criteriile de dezvoltare urmăresc: continuitatea colecţiilor; valoarea culturală a publicaţiilor achiziţionate; acoperirea domeniilor reprezentative ale activităţii socio-economice şi culturale din municipiu şi judeţ;completarea permanentă a fondului de referinţă; asigurarea cerinţelor de lectură la categoriile reprezentative: elevi, studenţi, tineret; completarea colecţiilor de loisir; completarea fondului de carte dobrogeană; completarea colecţiilor bibliofile şi de patrimoniu; completarea colecţiilor bibliologice.
    Noile exigenţe ale timpului actual, determinate de mutaţiile survenite în structura economică, socială, culturală, profesională a oraşului şi judeţului impun o planificare care să le răspundă în forme adecvate, flexibile, mobile, prin soluţii anticipative şi alternative care să ţină seama de structura şi comportamentul informaţional al utilizatorilor, de rigorile spaţiului şi, evident, de resursele financiare alocate.
    Asigurarea continuităţii colecţiilor rămâne obiectivul principal al politicii de dezvoltare a fondului de publicaţii.
    Apariţia unor grupuri cu interese de lectură puternic specializate (partide politice, firme private, ONG-uri, etc.) determină o dezvolatre mai accentuată a domeniilor: legislaţie, literatura minorităţilor naţionale, publicaţii emise de foruri naţionale şi internaţionale, cele ale organelor administraţiei locale.
    Înfiinţarea Universităţii "Ovidius" şi a altor universităţi particulare a însemnat un aflux fără precedent de studenţi şi cadre universitare, ceea ce obligă Biblioteca Judeţeană Constanţa la achiziţionarea unui număr sporit de cursuri, manuale universitare, lucrări de specialitate pentru care nu de puţine ori se apelează la împrumutul interbibliotecar.
    Reforma învăţământului cu exigenţele ei noi, practica şcolară a referatelor şi eseurilor determină necesităţi de dezvoltare a colecţiilor cu lucrări de referinţă tot mai numeroase, cu sinteze şi culegeri, cu multe exemplare dintr-un titlu pentru fondul în circulaţie.
    Achiziţia de carte de loisir conţine şi multă subliteratură, dar trebuie realizată în spirit democratic faţă de preferinţele beneficiarilor, accentuând funcţia cultural-educativă a bibliotecii şi sancţionând gustul periferic. Numărul de exemplare trebuie să fie mereu suficient, cartea de succes nu trebuie să lipsească. Se exprimă astfel şi funcţia de instituţie de protecţie socială a bibliotecii, funcţie ce trebuie extinsă şi la alte tipuri de documente, în special publicaţiile adresate copiilor.
Funcţia de depozit legal local contribuie în bună măsură la consolidarea colecţiilor bibliotecii, Constanţa fiind un teritoriu cu puternică activitate editorial-tipografică (mai mult de 30 edituri şi tipografii).
    Un accent deosebit cade pe dezvoltarea colecţiei de carte dobrogeană, în completarea căreia Biblioteca Judeţeană Constanţa aspiră la exhaustivitate.
Donaţiile, abundente după 1990, vin constant de la Ministerul Culturii şi Cultelor şi sporadic de la alte instituţii sau persoane fizice, dar aici criteriul selectivităţii ar trebui să opereze mai drastic, suprimând tentaţia de a păstra întreaga carte străină, chiar dacă "arătoasă", sau de a prelua integral biblioteci particulare.
Necesităţi mari se resimt în zona publicaţiilor periodice străine, extrem de solicitate, mai ales în cele de specialitate din domenii tehnico-economice, dar şi din zona unor lucrări de specialitate solide, care s-au impus pe plan mondial (tratate, atlase medicale) din literatura altor ţări. Funcţionarea în sediul Bibliotecii Judeţene Constanţa a Bibliotecii Britanice într-un contract de asociere cu Consiliul Britanic este benefică în acest sens.
    Practicăm liste de lucrări intens cerute dar inexistente în bibliotecă, din producţia editorială curentă şi retrospectivă naţională şi străină, pentru a căror procurare se fac laborioase demersuri.
    Planificarea dezvoltării colecţiilor trebuie să ia în calcul mai accentuat zona documentelor audiovizuale şi multimedia, costisitoare, e drept, dar indispensabile, pentru a face mai expresivă oferta de produse informaţionale cu geometrie variabilă.
    La nivelul anului 2001, activitatea de dezvoltare a colecţiilor a înregistrat următorii parametrii
calitativi:
    - prin efectul legii depozitului legal: 300 titluri cărţi; 78 titluri periodice; 56 afişe ale unor spectacole; 228 materiale publicitare (afişe, pliante, mape); 5 agende şi calendare; 76 vederi şi cărţi poştale; 31 materiale cu caracter electoral.
        Total = 774 unităţi de evidenţă.
    - prin achiziţii de la colectura "Libri maris": 4948 exemplare cărţi; prin comenzi diverse: 854 exemplare cărţi; prin donaţii de carte: 3854 exemplare cărţi.
        Total = 9656 unităţi de evidenţă.
    - prin abonamente la publicaţii periodice: 323 abonamente la ziare şi reviste: 304 româneşti, 19 străine; 509 titluri standarde; prin donaţii de publicaţii periodice: 74 donaţii.
        Total = 906 titluri publicaţii periodice.
    Dotările încă insuficente cu echipament automatizat constituie un handicap serios.
    Dar implementarea sistemului integrat TINLIB (cu modulul CATALOGARE operaţional din 1996, cu aproximativ 80% din titlurile cataloagelor tradiţionale convertite în cataloagele electronice, cu baza de date bibliografice "Bibliografia Dobrogei" în mediu CDS / ISIS, în curs de conversie în TINLIB, cu baza de date LEX accesibilă din 1997), accesul la INTERNET (deocamdată numai pentru serviciile interne), preocupările de constituire a Catalogului Naţional Partajat ne îndreptăţesc să sperăm că vom putea spori valoarea documentară a bibliotecii cu documente electronice de diferite tipuri, configurând şi colecţii virtuale alături de cele tradiţionale.