BIBLIOGRAFIE ŞI DOCUMENTARE
repere istorice
Cunoaşterea cerinţelor de informare ale utilizatorilor constituie o permanenţă a meseriei de bibliotecar, întrucât întreaga activitate a bibliotecii are ca finalitate servirea publicului. În sensul acesta, biblioteca este un sistem deschis în care feed-back-ul din partea utilizatorilor este de maximă importanţă.
Procesul servirii utilizatorilor se realizează în funcţie de instrumentele de informare pe care biblioteca le deţine. Sistemul de informare bibliografică locală al Bibliotecii Judeţene Constanţa este un ansamblu de lucrări bibliografice curente şi retrospective cuprinzând volume tipărite, fişiere, liste bibliografice ce oferă informaţii despre provincia istorică Dobrogea, din toate domeniile de activitate. Necesitatea existenţei unui astfel de tip de servicii s-a ivit în timp şi s-a bazat pe cererile utilizatorilor de a studia diferite aspecte ale evoluţiei istorice, economice, culturale, artistice a ţinutului dintre Dunăre şi Mare. Menţionăm că experienţa Bibliotecii Judeţene Constanţa în acest domeniu este îndelungată, începuturile bibliografiei locale datând din 1968-1969, iar conceptul de “Bibliografie a Dobrogei” a fost enunţat de către fondatori, chiar la înfiinţare, în 1931. În momentul de faţă sursele de informare a utilizatorilor sunt combinate: cataloage tradiţionale, anuarul “Bibliografia Dobrogei” (începând din 1969) iar din 1996, informaţia dobrogeană se regăseşte pe suport electronic. Consemnarea acestor informaţii din colecţiile de presă locală şi centrală precum şi din fondul de carte sau alte tipuri de documente se realizează în funcţie de anumitre criterii de importanţă a selecţiei, dintre care amintim: informaţia generală care se referă la teritoriu amintit; informaţii oficiale (emise de Guvern, Parlament, Preşedinte sau administraţia locală); statistici (demografice, economice, culturale, etc); activităţi economice, culturale, religioase, politice, administrative; noutăţi din viaţa social-economică (inaugurări de instituţii, de exemplu); întâlniri de importanţă naţională (congrese, conferinţe, simpozioane, colocvii); interviuri cu personalităţi consacrate privind zona Dobrogei, anchete sociale, producţie editorială şi tipografică locală; producţii artistice (teatru, arte plastice, literatură, cinematografie, muzică de inspiraţie dobrogeană); hărţi sau alte tipuri de iconografie. Acestora li se adaugă un număr important de informaţii privitoare la personalităţi care s-au născut în acest teritoriu ori şi-au dedicat activitatea Dobrogei (inclusiv personalităţi aflate în diaspora). Toate aceste informaţii au fost selectate şi organizate avându-se permanent în vedere necesităţile de informare şi documentare ale utilizatorilor, venindu-se şi în întâmpinarea multor tipuri de cereri. În mod evident caracterul de informare – documentare – cercetare al acestor tipuri de servicii dă specificul relaţiei cu utilizatorii. Particularitatea este în aceeaşi măsură conferită şi de faptul că cei care prelucrează informaţia au atribuţii în relaţiile cu publicul. Acesta este un avantaj important deoarece feed-back-ul se realizează mai rapid. În interacţiunea cu utilizatorul bibliograful preia cererea, îi degajează semnificaţia şi o situează într-un context de căutare. Serviciile de referinţă, în general, au o componentă de informare la cerere şi una de bibliografie la cerere, astfel încât gradul de complexitate a serviciilor oferite este diferit. Deşi de-a lungul timpului a fost elaborat un număr important de bibliografii şi cataloage tematice dintre cele mai diferite (turism, învăţământ, istorie, etnografie, literatură) informarea bibliografică reprezintă un tip de servicii care necesită o personalizare maximă a documentării. Fiecărui tip de utilizator i se oferă informaţia necesară. Între utilizator şi bibliograf se dezvoltă un dialog de “tip interviu” din care bibliograful trebuie să afle: ce utilizator serveşte (elev student, cercetător, persoană interesată temporar de o temă), cărui scop îi serveşte informarea-documentarea (lucrare şcolară, cercetare, informare generală), cât timp poate aloca studiului, ce tipuri de documente va consulta (enciclopedii, monografii, articole din presă sau din carte) şi pe ce suport (tradiţional, electronic, microfilm), cât cunoaşte (respectiv deţine o bibliografie de recomandare). În funcţie de aceasta, bibliograful acţionează în selecţia resurselor de referinţă după capacitatea lor de a răspunde la necesităţile de informare şi condiţiile mai sus menţionate. |
|
|
Astfel, există cereri ce îşi găsesc rezolvarea pe loc în informaţiile analitice – din presă ori carte – existente. Exemple: “Mănăstiri din Dobrogea”, “Activitatea poetului Alexandru Gherghel”, “Minorităţi naţionale din Dobrogea: armenii”, “Carierele de piatră din judeţul Tulcea”, “Activitatea Delfinariului din Constanţa”. Necesităţile de documentare pentru lucrări
de licenţă, dizertaţie, masterat, doctorat, gradul I didactic sunt complexe şi presupun o atentă studiere a temei de către bibliograf şi respectiv o căutare mai îndelungată a informaţiei. În unele cazuri avem de-a face cu aşa-numita “informaţie ascunsă”, nerelevată de surse imediate. Situaţiile amintite constituie “o provocare” căreia bibliograful îi face faţă cu mai mult succes cu cât stăpâneşte mai bine instrumentele de informare.
Actualmente multitudinea surselor, avalanşa de documente transformă bibliotecarul într-un “gestionar de informaţie” şi un mediator între aceasta şi utilizator. Beneficiarul informaţiei trebuie “împuternicit” să se poată orienta în regăsirea datelor de care are nevoie. Exemple de cereri de cercetare: “Istoricul fabricării pâinii în Constanţa”, “Istoricul minorităţii italiene în Dobrogea”, “Evoluţia privatizării Portului Constanţa”, “Personalităţi dobrogene în diaspora”. |
|
Menţionăm că cererile vin din partea unor instituţii, organizaţii, asociaţii cu care biblioteca are relaţii de colaborare. Exemple: “Istoricul Corpului Gardienilor Publici”, Istoricul alimentării cu apă” (solicitat de R.A J.A. Constanţa), “Poluarea Mării Negre”, “Istoricul staţiunii Mamaia”, “Relaţiile româno-ungare în perioada 1920-1945” (solicitat de Muzeul Marinei Constanţa), “Istoricul Camerei de Comerţ”, etc. Canalele pe care aceste solicitări ajung la serviciul de Informare Bibliografică sunt: cererea directă, telefon, fax, e-mail. Există cereri pentru lucrări de doctorat şi documentare din străinătate.
Modalităţile de lucru ale bibliografului trebuie să fie flexibile, adaptate la permanenta schimbare a tematicilor cerute. Reorientarea se face de multe ori foarte rapid, întrucât timpul pe care utilizatorii îl au la dispoziţie este foarte scurt. Corina APOSTOLEANU |
| Articole | BIBLIOTECA ŞI COMUNITATEA | Cuprins |
|
În societatea de azi nevoia crescută de informaţie, extinderea proceselor educative pe toată viaţa, creşterea volumului de informaţii la nivel local, naţional şi global schimbă modelul tradiţional al serviciilor bibliotecii publice.
În momentul de faţă, bibliotecile lucrează pentru a deveni centre informaţionale complexe, centre de educaţie permanentă. Biblioteca deţine azi în colecţiile sale nu numai carţi şi periodice, dar şi casete audio, video, informaţii pe suport electronic. Ea organizează şi furnizeaza informaţii, creează baze de date locale şi le pune la dispoziţia utilizatorilor; în acelaşi timp oferă acces la orice alte baze de date. |
|
|
Ca urmare a diversificării serviciilor Bibliotecii Judeţene Constanţa, a luat fiinţă Centrul de Informare Comunitară. Centrul s-a deschis pentru public la 4 aprilie 2001, raspunzând astfel unor nevoi actuale de informare ale cetaţenilor. S-a dovedit de asemenea, în urma unor sondaje, că utilizatorul/cititorul (si mai nou clientul) vine la bibliotecă nu doar pentru a citi, dar şi pentru a obţine informaţii intr-o problemă personală, nu obligatoriu culturală. În
acest caz biblioteca îl ajută, prin intermediul Centrului de Informare Comunitară, să acceadă la cele mai variate informaţii: legislaţie, sănătate, piaţa muncii, reconversia forţei de muncă, politică, economie, învăţământ, turism, şi alte tipuri de date.
Aşadar, rolul principal al Centrului de Informare Comunitară este acela de intermediar în procesul obţinerii informaţiei, informaţie curentă de zi cu zi, informaţie factologică, de tip adresă, număr de telefon, date statistice, tarife, orare de funcţionare, oferte locuri de muncă, date actuale referitoare la economie, la procesul de integrare în Uniunea Europeană a României, etc. Centrul asigură accesul în mod egal al tuturor categoriilor de cetăţeni la informaţia privind drepturile şi responsabilitaţile lor şi a serviciilor disponibile, în aşa fel incât ei să devină membri conştienţi ai comunitaţii din care fac parte. În vederea facilitării accesului la aceste tipuri de informaţii, a fost creată o bază de date structurată pe urmatoarele domenii: |
[Cuprins] [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]