Dezvoltarea economică şi socială a oraşului Constanţa din ultima sută de ani a determinat înmulţirea cartierelor sale, situate, unele, la apreciabilă depărtare de centru care, topografic, se află în proximitatea mării, după o logică urbanistică proprie. Cum Biblioteca Judeţeană, instituţie ce îndeplineşte şi funcţia de bibliotecă a municipiului, s-a aflat, deşi a fost adăpostită, de-a lungul timpului, în diverse clădiri, mereu în centrul oraşului, s-a simţit nevoia ca activitatea de împrumut la domiciliu, insuficientă la sediu, să fie transferată, în parte, la filialele, amplasate în cartiere. Din păcate, acest deziderat n-a fost niciodată atins la parametrii necesari, în ciuda necontenitelor demersuri ale conducerii bibliotecii. În anii ’70 s-au dat în folosintă două filiale, găzduite în centrele culturale din cartierul Poporului (Coiciu) şi I.C. Brătianu (construite atunci), două edificii moderne, însă cel mai mare cartier al Constanţei, Tomis Nord, ridicat pe verticală (cu circa 40% din populaţia întregului oraş) nu a fost dotat cu un centru cultural şi nici cartierele mai noi (Faleza Nord şi Faleza Sud), şi acestea cu o mare densitate a populaţiei.

Totuşi, în Tomis Nord – str. Cpt. Dobrilă Eugeniu – s-a izbutit amenajarea unui punct de împrumut (1987) într-o încăpere 4x4 m în sediul zonal I.C.R.A L. (o clădire – baracă ce servise cândva pentru organizarea de şantier), însă după 1996, clădirea a intrat în proprietatea Ministerului de Interne, găzduind Secţia de poliţie a cartierului, care va funcţiona – lucru, cred, unic în istoria bibliotecilor – laolaltă cu filiala. Cum situaţia nu se mai putea continua, Biblioteca Judeţeană a închiriat o aripă de la parter a Grădiniţei nr. 43, pe str. Badea Cârţan, cu spaţiu suficient, dar la marginea cartierului. Amenajat ca o filială veritabilă, noul spaţiu, generos, a putut găzdui o sală de împrumut cu 16.000 de volume (o mare parte provenind din donaţia dr. Grigorescu), dar şi din alte surse, o sală de lectură şi un depozit de publicaţii. Biblioteca are intrare separată, holuri generoase şi grup sanitar propriu. Prin dotare (fond de referinţă, lucrări de sinteză pentru sala de lectură), prin organizare, printr-o manieră modernă de abordare a actului lecturii, am năzuit ca filiala să constituie un veritabil centru de informare şi documentare în această zonă perfierică a oraşului. De remarcat, că la inaugurarea noului spaţiu al filialei căruia i-am dat numele lui Badea Cârţan (patriot ce a făcut din carte un steag al românismului), au participat oficialităţile locale, în frunte cu dl. Stelian Duţu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, care ne-a sprijinit în lucrarea noastră.
    Ca ecou al transformărilor social-economice din anii tranziţiei s-au petrecut mutaţii şi în zona lecturii publice. Se constată o diminuare a numărului cititorilor de loisir, înmulţindu-se însă cererile punctuale ale categoriilor de cititori aflaţi în formare intelectuală şi profesională (elevi, studenţi). În procesul de învăţământ preuniversitar se pune tot mai mult accentul pe implicarea mai activă a elevilor, documentarea individuală devenind prioritară. În primii ani, când activam în fostul sediu din str. Cpt. Dobrilă Eugeniu, am fost asaltaţi cu cereri de lectură cărora le-am făcut cu greu faţă din pricina fondului de carte nesatisfăcător. A trebuit să cercetăm volum cu volum, capitol cu capitol pentru a rezolva cererile bibliografice şcolare, mereu altele de la an la an, şi mai pretenţioase.
    Această realitate ne-a impus ca, în noul sediu, să dezvoltăm considerabil colecţiile de publicaţii fie prin achiziţii (prin sectorul specializat al. B.C.S.) fie prin transferări de la filiale mai vechi şi mai bine dotate, fie, cum am văzut, prin donaţii. O bună sursă de informare sunt revistele cu caracter enciclopedic pentru şcolari, ca “Arborele luminii”, profilată pe programele de învăţământ; din păcate, lipsa fondurilor financiare a determinat întreruperea abonamentului. De asemenea, răspundea foarte bine cerinţelor şcolare publicaţia “Mari pictori”, care suplinea lipsa albumelor de artă, tăiată şi aceasta de pe lista abonamentelor, din acelaşi motiv.
    Singura revistă de cultură la care mai suntem abonaţi este “Magazin istoric”.
    Rezultatele eforturilor noastre în organizarea serviciilor filialei nu s-au lăsat aşteptate: în anul 2001 am înregistrat 1354 cititori, o frecvenţă de 19.237 cititori şi 50.265 publicaţii consultate. De remarcat că vizitele la bibliotecă sunt mult mai numeroase, aici desfăşurându-se o gamă mult mai largă de activităţi culturale, toate dedicate cărţii şi lecturii, totodată, contribuţie la animarea vieţii spirituale din cartier. Acestea pot fi grupate astfel: 1. Lansări editoriale (“Palatul cu poveşti” - o călătorie în biblioteca pentru copii, de Eleonora Ioil, “Eclipsa – 11 august 1999”, “Soarele şi noi”, “Pagina mea” – reviste editate de elevii Şcolii generale nr. 36 “Comandor Dimitirie Ştiubei”); 2. Expoziţii de carte cu caratcter permanent (“Peisaje pontice”, “Autori dobrogeni”, “Dezvoltarea Dobrogei în cadrul naţional”; 3. Expoziţii cu caracter omagial (“Lumea lui Nică a Petrei”, Sf. Andrei – apostolul străbunilor noştri”, “10 Mai – 120 de ani de la proclamarea monarhiei”, “Eminescu la infinit”, “Ion Heliade Rădulescu – părinte al limbii române”, “Domnu’ Caragiale – contemporanul nostru”); 4. Expoziţie de icoane; 5. Şezători şi festivităţi aniversare (“Chipul mântuitorului în opera lui Mihai Eminescu”, “Din grădina copilăriei”, “Noaptea Sfântului Nicolae”); 6. Prezentări de cărţi şi simpozioane, “Badea Cârţan – călător şi om al cărţii”, “Unirea din 1859 – începutul făuririi României moderne”, “Omagiu lui Brâncuşi”; 7. Întâlniri cu preşcolarii de la grupa mare şi pregătitoare de la grădiniţe în scopul formării acestora ca viitori cititori; 8. Lecţii interactive cu grupuri de elevi în scopul cunoaşterii şi utilizării fondului de referinţă al bibliotecii.
    Prin prestaţia sa, biblioteca filială “Badea Cârţan”, deşi funcţionează într-un cartier mărginaş, slab populat, încearcă şi (credem) că reuşeşte să impună publicului o mentalitate modernă asupra lecturii şi informării, să contribuie la procesul educaţiei permanente şi, totodată, să vină în întâmpinarea cererilor bibliografice tot mai diverse ale cititorilor în devenire intelectuală şi profesională.

    PALATUL COPIILOR este o instituţie destinată activităţii extraşcolare, care organizează petrecerea, în mod plăcut şi util, a timpului liber al copiilor din oraş, completează prin mijloace şi forme specifice, activitatea instructiv-educativă desfăşurată în şcoli, dar cultivă, în mai mare măsură, interesul şi pasiunile copiilor pentru ştiinţă, tehnică, artă, muzică, sport, dezvoltă inventivitatea, creativitatea, aptitudinile şi talentul.
    În acest complex educaţional frecventat de foarte mulţi copii, adolescenţi, tineri, şi-a găsit locul, în mod fericit, o filială a Bibliotecii Judeţene (înfiinţată în luna august 1983).
    Aici, mai mult decât în altă parte, biblioteca publică devine o componentă a sistemului educaţional. Copiii vin la Palatul lor de plăcere, neconstrânşi, profesorii lucrează fără manual, fără catalog; copiii vin aici să se joace cu mingea, cu apa, cu penelul, cu lutul şi cuvintele. Dar, în acelaşi timp, copiii trec fără a-şi da seama, de la joacă la muncă, o muncă plăcută care le aduce satisfacţii.
    Activitatea de la Palatul Copiilor nu înseamnă doar loisir, ci şi studiu, performanţă, iar aceasta presupune lectură, lucru cu cartea, informare, documentare, efort intelectual. Astfel, biblioteca constituie pentru ei bază informaţională, laborator al activităţii creatoare.
    Deşi fondul de carte existent în această filială la data deschiderii era foarte mic (1057 de volume), datorită solicitărilor pasionaţilor cititori, până la sfârşitul aceluiaşi an, prin transfer de la alte filiale, de la depozitul de dublete, numărul de volume s-a mărit (3187).
    Pentru copiii, adolescenţii, tinerii care activau la cercurile de la Palatul Copiilor, această mică bibliotecă a devenit un punct de atracţie, un loc magic în care există multe spirite vrăjite ce se trezesc doar atunci când le chemi.
    Ei au fost fascinaţi de existenţa unei biblioteci în Palatul lor, de ambientul creat, de comunicarea liberă cu bibliotecarul, de posibilitatea de a căuta, regăsi şi alege informaţia singuri. Vreme de aproape 20 de ani a avut loc o colaborare permanentă şi fuctuoasă între bibliotecă şi Palat.
    Grija noastră a fost să îmbogăţim fondul de carte existent, dar nu la întâmplare, ci ţinând cont de doleanţele cititorilor, să orientăm lectura copiilor sau să-i îndrumăm către secţii ale Bibliotecii judeţene când nu le putem satisface cererile, să le punem la dispoziţie bibliografiile solicitate.
    În permanenţă, biblioteca a fost gazda unor activităţi culturale desfăşurate împreună cu profesorii (recitaluri de poezie, audiţii, expoziţii, prezentări de carte pe grupuri de interese, întâlniri cu scriitorii, realizarea unor ilustraţii la cărţile citite, ex-libris-uri, concursuri, omagierea unor personalităţi etc.)
    În primii ani ai activităţii, colaborarea noastră s-a concretizat şi prin editarea buletinului metodic şi bibliografic Mlădiţe dobrogene.
    Începând cu anul 1999, Palatul Copiilor a repartizat bibliotecii un nou spaţiu, luminos, încăpător, în care avem posibilitatea să expunem întregul fond de carte (ajuns în prezent să numere 25.000 volume).
    Spaţiul a permis şi instalarea a şase mese de lectură unde cititorii au posibilitatea să consulte cartea din fondul de referinţă, în vederea alcătuirii de lucrări pe teme date.
    Săptămânal, desfăşurăm la bibliotecă Cercul de bibliofilie şi tehnica informării şi documentării. Este o activitate la care copiii vin cu interes, iar bibliotecarul, ca moderator, se străduieşte să le incite interesul pentru informaţiile privind biblioteca, istoria bibliotecii, pentru manuscrise, pentru alte documente de bibliotecă.
    Le sunt prezentate modalităţile de organizare a fondului de carte, sursele de informare din bibliotecă, li se relevă drumul cărţii de la autor la cititor. Alte activităţi sunt dedicate informaţiilor despre tehnica editării cărţii, despre colecţii, serii, sau modalităţi de întocmire a unor bibliografii.
    Toate întâlnirile cu cititorii sfârşesc prin dezbateri despre rolul lecturii în formarea personalităţii lor, despre grija faţă de carte.
    În vederea creării motivaţiei pentru lectură şi formarea pasiunii bibliofile, biblioteca a semnat un parteneriat cu Palatul Copiilor, care este reînnoit la fiecare an.
    Toate aceste activităţi le-am făcut cunoscute publicului prin afişe, invitaţii, articole în presă sau interviuri la radioul şi televiziunea locale.
    Anul acesta, după aproape 20 de ani de funcţionare, filiala noastră are peste 25000 de volume şi 1200 de cititori înscrişi; biblioteca a fost vizitată de 8453 de cititori şi au fost consultate 31633 de publicaţii.

Eugenia TIMOFTICIUC