Compartimentul metodic al Bibliotecii Judeţene Constanţa, a analizat repartizările statistice ale bibliotecilor din teritoriu şi a încercat să prezinte stadiul activităţii acestora la finele anului 2001.
    Demersul respectiv s-a dovedit destul de dificil din cauza superficialităţii raportării datelor - lipsa unor elemente, înţelegerea eronată a rubricilor din formularul statistic, necorelarea între indicatori etc. Am fost nevoiţi să facem unele corecturi, pentru a putea realiza o interpretare unitară şi cât mai veridică.
    Raportează activitatea 43 unităţi din totalul de 54; vor lipsi din analiza noastră bibliotecile din localităţile: Ciobanu, Ciocârlia, Costineşti, Cumpăna, Dobromir, Dumbrăveni, Ghindăreşti, Istria, Limanu, Rasova şi Seimeni (în unele din aceste localităţi bibliotecile nu s-au înfiinţat, altele nu au avut bibliotecari).
    Cele 43 de unităţi – la care se va referi analiza – au în dotare 355.727 volume, rezultând o medie de 8.272 volume de publicaţii pentru fiecare localitate.
    Raportând numărul volumelor de publicaţii, la numărul total al populaţiei din cele 43 de localităţi rezultă un indice de dotare per locuitor de 1,73 publicaţii – indicator satisfăcător.
    Trebuie avut în vedere faptul că multe cărţi existente în momentul de faţă în bibliotecile comunale sunt, depăşite din punct de vedere tehnico-ştiinţific, iar altele, au un grad avansat de uzură fizică – în special publicaţiile pentru copii – indicatorul de datare se diminuează mult.
    Este necesară o analiză atentă a compoziţiei fondului de publicaţii din bibliotecile de la sate, pe baza căreia să se treacă la eliminarea publicaţiilor ce conţin un foarte scăzut potenţial informaţional – ele sunt un balast, ce ocupă inutil spaţiile, şi aşa insuficiente. Acest lucru reiese din raportările anului 2001, când constatăm că numai 7 unităţi au eliminat din fondurile lor de publicaţii 427 de volume – mult prea puţine, faţă de numărul acelora ce trebuie eliminate fără nici o reţinere.
    Completarea fondului de publicaţii cu noutăţile editoriale este destul de nesemnificativă – multe biblioteci nu şi-au mai înnoit fondul de cărţi, de mai bine de 10 ani – fapt ce a condus, cum este şi firesc, ca cititorii să nu le mai frecventeze.
    În anul 2001, numai 24 de unităţi au primit fonduri pentru achiziţii. Numărul cărţilor ce au împrospătat colecţiile bibliotecilor a fost de 5.260 volume, în valoare de 120 milioane lei. Remarcăm localităţile: Lumina ce a procurat 449 volume în valoare de 25 milioane lei, Agigea, 139 volume în valoare de 10 milioane lei, Poarta-Albă cu 245 volume în valoare de 10 milioane lei, precum şi pe cele din Nicolae Bălcescu, Independenţa şi Săcele ce au achiziţionat între 50-100 volume, în valoare de 5-10 milioane lei.
    Desigur, este destul de puţin, dar trebuie să subliniem faptul, că acolo unde consiliile locale, acordă atenţia cuvenită bibliotecilor, se găsesc şi resursele financiare completării fondurilor de cărţi, conferindu-le acestora un potenţial informaţional de actualitate.
    Existenţa abonamentelor de presă, în bibliotecile de la sate este sub orice critică. Numai 12 dintre ele au beneficiat de cel puţin un abonament. Întâlnim şi localităţi unde s-a apreciat corect necesitatea existenţei abonamentelor, astfel la Topalu s-au achiziţionat un număr de 6 abonamente, la Agigea, 5 abonamente, Nicolae Bălcescu, 10 abonamente şi Băneasa 4 abonamente.     Nefirească mi se pare situaţia de la Lumina, cu alocaţia cea mai mare la achiziţii (25 mil. lei) nu contractează nici un abonament. Situaţii asemănătoare se întâlnesc şi la Poarta Albă, Săcele şi Tuzla – unde au fost alocate fonduri pentru achiziţii, dar s-a ignorat asigurarea a cel puţin a unui abonament la presă. În această situaţie, considerăm că vina o portă bibliotecarii ce n-au insistat pe lângă contabilităţilor consiliilor locale pentru acest lucru.
    Trecând la analiza indicatorilor de bază ai activităţii bibliotecare, constatăm că numărul cititorilor (utilizatorilor) din anul 2001, este de 11.090, realizându-se o medie per bibliotecă de 255. Indicator nesatisfăcător, deoarece se constată că 23 de unităţi, realizează un număr de utilizatori sub media amintită.
    Publicaţiile ce au fost puse la dispoziţia cititorilor sunt de 194.093 de unităţi bibliografice, conducând la o medie per bibliotecă de 4.512 documente şi un indice de lectură de 5,6 – indicatori, destul de modeşti şi foarte diferiţi de la o unitate la alta. Numai 12 biblioteci, pun la dispoziţia utilizatorilor lor, un număr mai mare de publicaţii, peste media pe judeţ - dintre acestea, pot fi menţionate cele din: N. Bălcescu, cu un număr de 18.049 publicaţii difuzate, Băneasa cu 16.332, Cobadin cu 15.586 M. Kogălniceanu cu 12.427, Poarta-Albă cu 12.145, Cogealac cu 10.911. Acestea fiind bibliotecile care în anul respectiv au şi obţinut indicatorii cei mai performanţi.
    Din păcate, multe unităţi se situează, cu mult sub media pe judeţ, numărul acestora fiind de 31. Dintre acestea, cu rezultate nesatisfăcătoare trebuiesc menţionate cele din localităţile: Crucea, Peştera, Deleni, Aliman, Gârliciu, Mihai Viteazu, Pantelimon, Corbu, 23 August – care într-un an au pus la dispoziţia utilizatorilor între 1.500 şi 500 de publicaţii, ceea ce înseamnă că într-o zi de funcţionare au împrumutat între 2 şi 4 cărţi. Într-o asemenea situaţie se pune întrebarea firească: pentru ce comunitatea trebuie să plătească un bibliotecar?
    Analizând indicele de folosire a potenţialului informaţional pe care bibliotecile îl au în dotare, rezultă că acesta a fost folosit numai într-o proporţie de 0,54%, ce demonstrează, încă o dată, ineficienţa multora dintre acestea.
    Atragerea populaţiei în sfera lecturii reprezintă un procent de 6,6%, fapt ce vine să demonstreze, că populaţia din satele judeţului, nu acordă bibliotecii atenţia cuvenită unui centru de informare.
    Starea precară a activităţii bibliotecilor comunale este determinată de mai multe cauze: o slabă pregătire profesională a bibliotecarilor, lipsa condiţiilor materiale (localuri adecvate, mobilier, aparatură etc.), finanţarea insuficientă şi întâmplătoare, sprijin insuficient din partea organelor administraţiei locale, lipsa îndrumării de specialitate şi a cadrului sistematic al activităţii, folosirea bibliotecarilor în alte sectoare de către primăriile locale.
    Legea bibliotecarilor, ce a apărut de curând, va conduce la redresarea activităţii acestor instituţii de care vor trebui să beneficieze toate comunităţile locale.
    Aşezarea bibiliotecii în locul ei cuvenit, de instituţie de referinţă, greu de trecut cu vederea într-o societate în progres, revine firesc, în primul rând bibliotecarilor ce trebuie să desfăşoare o permanentă luptă împotriva neînţelegerilor birocratice.

    Deşi nu pretutindeni, nu puţine sunt, totuşi, comunele şi oraşele Dobrogei pentru care autonomia locală a dat bune rezultate şi în domeniul culturii. Printre acestea se numără, desigur, şi oraşul Ovidiu. Recenta dare în folosinţă (26 octombrie 2001) a unei case de cultură demne de o urbe ce a păşit în mileniul al III-lea, dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. Consiliul local, intelectualitatea oraşului, fruntaşii comunităţii, îndemnaţi şi sprijiniţi de inimosul primar dl. Dumitru Posa, au privit spre viitor, biruind toate obstacolele unei asemenea lucrări şi dăruind generaţiilor de azi şi de mâine, un templu al culturii, al devenirii spirituale.
    Construită prin extinderea pe verticală a clădirii fostului cămin cultural, într-o concepţie arhitectonică ce îmbină frumosul cu utilul (arhitecţi: Dan Memet şi Costel Şchiopuleţ). Casa de cultură este dotată cu o sală de spectacole, cabine pentru actori, grupuri sanitare modern utilate, un primitor foaier, pardosit cu marmură, centrală termică proprie; biblioteca este găzduită în două încăperi generos dimensionate (15 x 5 m) – sală de împrumut (la parter) şi sală de lectură (la etaj), legate printr-o elegantă scară interioară, din lemn lăcuit. În faţa Casei de cultură a fost ridicat, în bronz, bustul poetului Ovidiu, patronul spiritual al oraşului, copie după cunoscuta operă a lui Cornel Medrea. Terenul din faţa clădirii, frumos gazonat, adaugă un plus de farmec acestui reuşit complex arhitectonic.
    Cunoscută încă din antichitate (din zonă porneau conductele romane ce aprovizionau Tomisul cu apă potabilă), localitatea, numită de turci Canara, era renumită în general pentru carierele sale din piatră, piatră care va fi utilizată la modernizarea portului Constanţa încă de la jumă-tatea seco-lului al XIX-lea şi până astăzi. Mai târziu, inspirată de legende (care vorbesc de tre-cerea lui Ovidiu prin insula ce-i va purta numele, edilii au hotărât ca satul să primească şi el numele poetului relegat la Tomis între anii 9 – 17 d. Chr.)

                

    Construcţia canalului Dunăre – Marea Neagră, dezvoltarea continuă a portului Constanţa, construirea hidrocentralei Ovidiu au contribuit, în ultimele decenii, la creşterea puterii economice şi, implicit, a numărului de locuitori (peste 13.000 în prezent), astfel că autorităţile au decis ca, în anii ’80 să ridice localitatea la rang de oraş.
    Propăşirea culturală a locuitorilor este asigurată de două mari şcoli generale şi de un liceu, precum şi de o efervescentă viaţă spirituală al cărei resort sunt Casa de cultură şi Biblioteca orăşe-nească.
    Biblioteca orăşe-nească, gazduită, cum am văzut, în casă nouă, a iz-bândit, de-a lun-gul anilor, să cu-muleze peste 15.000 de volume, multe din acestea, opere fundamentale ale culturii româneşti şi universale, solicitate de circa 450 de cititori (fără îndoială, în noile condiţii, numărul lor va creşte substanţial), peste 5.400 de publicaţii (2001). Neîndoielnic, biblioteca nu s-a mulţumit să activeze numai prin împrumutul de p ublicaţii, ci şi prin o constantă şi utilă activitate de valorificare a colecţiilor, prin participarea efectivă la viaţa spirituală a localităţii.
    Recenzii, prezentări de cărţi, expoziţii, întâlniri cu autori şi redactori au fost tot atâtea prilejuri de a propune publicului cititor colecţiile sale pde publicaţii. Amintesc întâlnirile cu scriitorii Constantin Novac, Nicolae Motoc, Arthur Porumboiu, Ovidiu Dunăreanu, Sandală Ghinea, Hortensia Teodorescu, Sorin Roşca, Constantin Cioroiu, Marian Moise şi alţii, actori şi instrumentişti de la instituţiile de artă constănţene, muzeografi. Neîndoielnic, această activitate a fost sprijinită de intelectualitatea locală, de edili şi de toţi cei ce iubesc cultura şi frumoasa comună Ovidiu.
    Fondul de publicaţii este în continuă creştere (lunar, Consiliul local alocă pentru cărţi circa 12.500.000 lei) şi prin înfiinţarea unei săli de lectură moderne, lectura va creşte în calitate.
    De asemenea, biblioteca a început acţiunea de reinventariere a fondului (prilej pentru a elimina colecţiile de volume depăşite moral sau uzate fizic) şi de a-şi pune la punct un sistem informaţional (catalog alfabetic şi sistematic).
    La reorganizarea pe baze biblioteconomice a fondului de publicaţii am primit asistenţă de specialitate din partea Bibliotecii judeţene Constanţa, prin domnii Dumitru Constantin Zamfir şi Ştefan Iordache.